De câteva zile, de la revelion mai exact avem boxele la parter în sufragerie. Au fost conectate la laptop și au rămas așa pentru câteva zile, cum se întâmplă după petreceri. Radu este fascinat de locul acesta, își trage fotoliul aproape și ar sta pe lângă cabluri și taste oricât. Îi plac și i-au plăcut dintotdeauna dar faptul că adoră să scoată tastatura sau să folosescă slotul pentru cd nu mă provoacă să-i subestimez dragostea mare pentru muzică.
Bebelușii aud în burtica mamelor lor și din afara ei, astfel mă gândesc că inima mea știe să cânte căci acest copil s-a născut cu dragoste de muzică. Nu știu să cânt dar inima mea nu e afonă, asta sună chiar bine!
Eu mă pricep la muzică doar cât s-o ascult și să o dansez mult, mult până dimineața. Am avut etape si etape: ascultând doar Sade, doar hip hop, doar Michael dar atunci când eram insărcinată am ascultat, împreună cu bebelușul, mult din Pasărea Colibri. Așa-mi venea!
După ce s-a născut, Radu a auzit mult din Apolodor (Ada Milea dupa Gellu Naum) și muzică instrumentală. Atunci când era mai mic și în foarte rarele ocazii când muzica era pe un ecran, alegea întodeauna melodia fără videocliop dar din concerte sau live-uri, unde se cânta la instrumente.
Atunci dar și acum, pe orice pune mâna îi trage o melodie, cu versuri sau fără. Fanii lui (bunici, unchi sau mătuși) s-au grăbit să vină în slujba talentului și i-au oferit pe rând chitare, acordeoane, trompete și piane. Dar el tot cel mai bine bate darabane, deocamdată.
Am mari speranțe secrete față de el în ceea ce privește muzica și nesecretă admirație. Cred că avea doi ani când a compus prima lui melodie : „Nu pot, nu pot să mai suport” se numea și exact asta conținea! M-am și speriat, vă zic, dar după mai multe discuții am înțeles că un artist (scriitor, poet sau cântăreț) mai și inventează. Mai vedem despre asta dar dacă și-a găsit o alinare, prin cântec sau altceva, pe care să o transforme în pasiune atunci va fi găsit și calea. La prima lui serbare, de anul acesta adicã, și-a cântat poezia, așa cum a vrut el. Și-a învins emoțiile sau așa i s-a părut natural, nu știm dar el a ales muzica.
Într-una din aceste zile s-a ridicat de la masă și-a zis : „Ia să mai pun niște muzică!”
Păi hai să mai ascultăm, am zis și noi, și-am încheiat citatu’.
Las aici melodia preferată, așa cum o declară chiar el.
În fotografie este Radu, împletind două mari pasiuni: de a cânta și aceea de a umbla gol pușcă.
