Partea bună a faptului că nu am luat niciodată în serios farmecele mele, în mare parte pentru că nu credeam că le am, este că acum, la aproape 32 și doi de ani, mă pot bucura și mai mult de interiorul și exteriorul meu (mai ales) ca de ceva nou descoperit). Ca o calitate pe care nu o știai că ai!
Începi să vezi că musculatura bine dezvoltată este un atuu, îți dai seama cu nonșalanță că, având grijă de sănătatea ta acest lucru se reflectă pe chipul tău, simplul fapt că îți place de tine îți face ochii să strălucească mai tare, pãrul nechinuit de indecizii adolecentine își arată suplețea 100% naturală, etc.
Poate crede cineva că, din contrã, anii de satisfacție ar fi mai mulți dar eu cred că cele mai frumoase dintre fețe și corpuri s-au ingrijorat cu mult înaintea mea de pierdere farmecului, le-am auzit și văzut vorbind de față cu mine, iar eu mă minunam, frumusețea mea fizică fiind o noutate, nu de alta.
Sã-ți faci griji așa de tânără?!” Și-mi vine chiar să râd puțin.
Cum am ajuns totuși să-mi iau o cremă antirid, poate se întreabă cineva..
Păi, aseară mi s-a terminat Bio Oil și aveam nevoie de ceva hidratant. Am auzit mai de mult din gura unei foarte frumoase fete că și dacă foloseam ulei tot ar fi trebuit să folosesc și cremă, una de noapte că hidratează mai bine, și eu am ascultat că o credeam documentată, ar fi avut ce sã piardã dacã nu era.
Așa că mi-am luat singura cremă de noapte de la raft, are acid hialuronic și face detox sau cel puțin așa scrie pe cutie.
Am ezitat muuult. Am citit multe etichete, de parcă acid hialuronic însemna injecție cu botox, nu alta dar m-am hotărât, în final la cea hidrantă, făcând cruci cu limba pe cerul gurii ca acidul hialuronic să nu mă facă prea frumoasă peste noapte ci să mă lase așa potrivită cum sunt.
Pozã cu mine de azi, pânã sã mã dau cu crema 🤪