Îi urmăresc pe băieții aceștia de 4 ani. Modul cum sunt ei împreună, modul cum comunică, cât de asemănători sau diferiți sunt, modul lor de a fi împreună sau separat. Toate acestea îmi sar în ochi chiar și fără să vreau pentru că îi văd tot timpul. Dar eu vreau să mă gândesc la ei pentru că îi iubesc și mă interesează ceea ce sunt și fac.
Sunt intriganți. De multe ori simt că sunt diferiți de mine și asemănători între ei. Nu rezist niciodată la același număr de trânte sau același număr de minute cu capul în jos și nu mi se pare amuzant să pun piedică!
Se întâmplă să le aud tonul dur din conversație și să mă opresc ascultând, cu îngrijorare, ca în secunda următoare să-i aud râzând în hohote.
Îmi place de ei chiar și când ma sperie puțin și nu pentru că fac ceva ce eu nu pot dar pentru că se poartă ca un trib. Vorbesc aceeași limbă, au instincte asemănătoare și reacții. Pot funcționa foarte bine ca oglindă unul pentru celălalt.
Dar oare ei își dau seama?!
Și mama din mine se întreabă dacă se fructifică la maxim influența unuia asupra celuilalt..
Sunt asemănări subtile, poate miile de apusuri în gura pesterii, poate reflexele formate în aruncarea suliței, poate instincul de apărare, toate înscrise în codul genetic.
Sunt și asemănări mai evidente cum ar fi culoarea ochilor, poziția corpului, gesturile și expresiile.
Radu a fost întodeauan apropiat de tatălui lui dar, de curând, a început să-și manifeste axietatatea de separare așa cum nu a facut-o niciodată. A plâns foarte mult atunci când a trebuit să rămânem noi doi în spital, nu vroia să-l mai lase să plece și bine s-a nimerit cu sarcina mea avansată, astfel Alex a avut ocazia să rămână cu el acolo o noapte.
Cum am spus, sunt atentă, așa că, fără să mă supăr sau să încep să-mi pierd încrederea în relația mea cu el, am început să caut explicații pentru acest tip de manifestare. Doar ca să văd dacă vine dintr-o pornire sănătoasă de creștere emoțională sau este o frustrare care se adâncește.
Am început să mă întreb, să observ mai mult și să încerc să iau în calcul toate variantele: Este vârsta lui? Este sarcina mea? Este doar despre experiență? Este doar un test al lui Radu sau un mod de a face față unui eveniment?
Tocmai când petrec mai mult timp împreună ca niciodată! Ai zice că ar trebui să fie invers dar și când găsim un lucru care ne face fericiți nu prea mai vrem să-i dăm drumul, nu-i așa?!
Am avut acest gând după ce i-am obervat mergând pe câmp amândoi.
După ce Radu nu a mai vrut să dea jos 3 zile acest tricou.
După ce l-a purtat pentru a nu știu câta oară pe umeri.
După ce Radu a făcut acest desen cu noi 4, toți cu ochelari, inclusiv bebelușul din burtică.
