În seara asta am încercat pentru muult, prea mult timp să adorm un bebeluș foarte obosit. În casă era mai mult zgomot decât de obicei iar în cele câteva minute în care bebeluloiul ațipea, părea doar că își încarcă bateriile pentru următoarea oră de stat cu ochii întredeschiși pe tavan, activitatea întreruptă doar de plâns.
În timp ce am legănat cu ambele mâini, am alăptat în toate pozițiile, m-am gândit cu ce aș putea să o ajut să-i fie mai ușor să adoarmă, îmi venisera și vreo trei idei despre care așa putea să scriu.
Acum este unsprezece fără douazeci de minute, copilul a adormit iar eu am uitat absolut tot despre ceea voiam să scriu.
Mi-e somn. Mă culc.