În seara asta nimic nu e greu. Suntem trei într-un pat mare. Unul se bagă sub plapumă și face pe cârtița, ea râde când el apare.
În seara asta nu este grea fățâiala. Nici pupatul prea apăsat. Ce bine ar fi să fie așa mereu. Eu, cu ei într-un pat, nimic nu ne supără, nici măcar oboseala.
Zic puține cuvinte, mă bag mai deloc. Nici când mi se pare că mușcă, mai aștept un strop.
Și ce bine-am făcut:
“- O miroși? Și-a ce miroase?
– A dag! (drag)”
