7/365 partea a doua

Frate, cât sunt de obosită. Ileana s-a trezit la patru dimineața și nu a mai dormit cine știe ce până la răsărit. Mi-a spus că o doare gâtul, e puțin umflat și roșu acolo. Pur și simplu am uitat cum e să fie bolnavi. Un mare avantaj al grădiniței de acasă. Dar nu asta m-a obosit cel mai tare, nici măcar atât de puține ore de somn ci faptul că am primit o super lovitură în față. Radu m-a lovit cu o bucată de lemn. O bucată zdravănă de bambus, un suport de telefon de la ikea, de la 20 de cm distanța. Mi-au țâșnit lacrimile de durere și am crezut că mi-a rupt dintele sau că mi-a spart buza. Nu s-a întâmplat nimic din toate astea, m-a mai durut câteva ore, și acum se mai simte puțin, dar tot sunt furioasă pe el. Da, e copil, da, e decontectat – l-am văzut – dar m-a durut extrem de tare. Ce s-ar fi întâmplat dacă îmi rupea dintele?! Astăzi am pus mâna la gură și am plâns până s-a mai dus durerea, apoi am încercat să vorbesc cu el dar nu știu dacă a înțeles pe deplin cât de dureros a fost și cât de grav ar fi putut să fie!

Sunt supărată pe el și-mi îmi vine să-l spun pe mami!

În rest, tot ce am spus în prima parte.

Pe cerul noții în timp ce scriam..
Shopping Cart