Ne crește inima când vedem în acțiunile copiilor noștri urme de inspirație și inteligență. Îmi amintesc că am citit acum câțiva ani că ei se nasc cu toată informația dobândită de noi până la nașterea lor dar știți ceva? Eu am remarcat că nu doar copiii din ziua de azi sunt uimitori ci și cei care au cu doar câțiva ani mai puțin decât mine. Am observat eu asta! Nu toți, doar unii care prind din zbor cum îmi place să spun, conectați la conștiința colectivă, sensibili, care absorb informația și ceea ce eu am dobândit „muncind” lor le revine prin evoluție. Și mă bucur și cred că este foarte în regulă ca Bri să mă asculte cu o ureche și cu ochii în telefon dar îmi răspunde de zici că citește Esther Perrel toată ziua; sau Bianca, fina mea care, în curând, va avea un copil. Despre asta ziceam, oamenii ăsția dau mai departe și e de bine, vă zic.
Trăiesc în vremuri diferite față de vremurile în care a trăit mama mea; nu mai zic de bunica sau de mama ei dar purtăm și noi povara noastră. Generația de femei libere dar parcă nu atât de libere. Născute cu drepturi dar constrânse de prejudecăți. Muncim mult suntem plătite mai puțin, timpul nostru liber este după cel petrecut la serviciu și cel petrecut cu copiii. La naiba, mă trezesc explicând când merg până la baie de parcă eu am fost în control până în punctul în care am ieșit din cameră. Tiparele astea sunt în jur dar, mai ales, sunt în noi. Dacă nu le scoatem la lumină, nu ne vor părăsi doar le vom da mai departe fetițelor noastre. Și băiețeilor.
A, că era să uit, ați auzit vreodată un bărbat zicând că merge să se tundă ca și cadou de ziua lui? Și doar ați văzut cât durează un tuns în zile în zilele noastre.🙄