87/365

Nici nu știu ce mi-a plăcut mai mult la ziua de azi. Să fie fost lumina strălucitoare a soarelui? Poate a fost căldura lui pe care eram gata să o primesc prin toți porii? Decizia să mergem la pădure cred că a contribuit și ea puțin. În locul nostru, de fapt, locul nostru e chiar pădurea. Și oamenii, da, oamenii. Mâncarea? Sigur. Copiii? Absolut. Toma cel din burta mamei lui? Cu siguranță!

Florile? Mai ales că nu am cules nici măcar una. De ce florile de pădure se ofilesc atât de repede în glastră? Lor le stă bine printre frunze. Râul? Ne știm de când eram mici. Vântul? El ne-a adus de acasă.

Lecția de la finalul zilei despre limite și un motiv în plus să mă bucur de anul #34: Pot decide cu cine vreau să mă întâlnesc și am suficient autocontrol să mă țin de asta! Amin.

Shopping Cart