În prima zi de modul cu Gaspar m-am simțit de parcă ne-am urcat la ora 10 într-o mașină a timpului și ne-am dat jos zece minute mai târziu, adică la ora 17:30. Așa a trecut timpul doar că atunci când am coborât eram perfect conștientă de lucrurile foarte bune din viața mea cât și de rolul celor rele. Modulul s-a numit Mindfulness aplicat în parenting. A fost o experiență. Dar nu avea să fie singura pentru că așa cum am simțit că m-am urcat și am coborât dintr-o mașină a timpului, tot la fel am simțit că am coborât 20 de etaje în gol când am dat într-o groapă enormă de am spart două cauciucuri la mașină. Totul la distanță de zece minute de casa unde mă așteptau toți iubiții mei. Bun. Mi-a părut rău dar n-a murit nimeni deci eram încă bine. Mai târziu (că ziua asta pare că nu se mai încheie) am uitat că poți spune tot ce gândești într-un mod în care nu-i rănește pe ceilalți și am dat-o în bară. Mai citesc două pagini din Yalom și mă duc în pat. Mâine e altă zi de curs.
