135

Mare parte din ziua de azi mi-am propus să o transform în amintire. Totul a început devreme, Ileana s-a trezit la 6:30. Așa cum spune bunica mea: „Rostul trebii e de dimineață” (asta e o amintire în amintire), la 9:30 eram gata cu ciorba și am oprit din coacere carnea aburindă din cuptor. Apoi am trăit. Am privit-o cu atenție, admirație și amuzament pe Ileana care face tot felul de tumbe și potrivește cuvintele abia învățate în cele mai simpatice moduri. Am stat împreună pe iarbă, hrănit câinele, am udat florile, am plecat să-l luăm și pe Radu, ne-am întors tot noi două. Cerul a fost superb azi cu norii aceia pe care nu cred că nu i-ați observat. Am spus „am trăit” pentru că altfel nu știu cum să explic tihna (poate tyhne?), veselia, ușurința cu care a trecut ziua iar când ne-am reunit a fost și mai bine.

Ce anume aș vrea să păstrez în amintire din ziua de azi?

Păi, modul cum m-am simțit, normal.

Flori, fete și băieți care fac poze
Nori
Nori, fete și băieți
O fată foarte serioasă care ne-a făcut să râdem foarte mult.
Cacao cu lapte
Shopping Cart