ziua 237 Partea bună e că nu știi la ce să te aștepți

M-am întrebat de multe ori dacă trăim în cele mai bune timpuri ale omenirii sau în cele mai rele. Așa cum circulă informația în zilele noastre, putem vedea și ce se întâmplă cu ghețarii din Groenlanda, cu regimul politic din Afghanistan sau cum se distrează te miri ce actor pe Coasta de Azur. Ne place să aflăm lucruri înainte să se întâmple și ne trăim viața dorindu-ne predictibilitate și stabilitate. Asta până să ne pierdem sănătatea pentru ca apoi să ne dorim sănătate. Ideal, ne putem alinia gândurile cu faptele și cu inima în fiecare zi, dar nu putem opri ca lucrurile uneori să se întâmple. Ne putem trăi viețile ca și cum pe lume nu e în toi niciun război, ca și cum toată lumea are ce pune masă, ca și cum lumea ar fi doar ce e în jurul nostru. Nici nu știu cum e mai bine din moment ce doar o șansă avem cu toții.

În mărunta mea existență lucrurile au stat cam așa: Am început ziua crezând că am pierdut seminarul dar, de fapt, am câștigat varianta online. Am plecat la drum cu Alex presupunând că ne vom întoarce repede dar am câștigat multe ore împreună. Am ratat la mustață un S la rochia pe care mi-o doream dar acum am nenumărate alte posibilități. Am participat doar ca să alerg și am câștigat cursa. Folosesc premiul ca să îmbrac un copil nevoiaș de școală.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Shopping Cart