ziua 239 O zi

Azi m-a trezit Ileana mult mai devreme decât mi-am dorit. Superbă cum e, îmi place mult de tot să o privesc, dar azi mi se închideau ochii. Am sperat că va coborî din pat tatăl ei să o pupe mult de tot și să să o ia în brațe și să coboare pe scări așa cum face uneori. Nu s-a întâmplat.

Am ieșit să alerg vreo 20 de minute timp în care am ascultat ceva despre claritate. Da, și mie îmi place claritate – în tot și toate – la fel ca tipului ăla. Deși cu ea mi-am început ziua, în capul meu numai claritatea nu a fost. Am uitat revelația avută de dimineață așa că toată ziua am avut un râu subteran de gânduri. Dacă nu erau copiii, sunam un prieten pentru ascultare activă dar timpul petrecut cu ei a fost refugiul perfect. ❤️‍🩹

Am primit îmbrățișări și lovituri de picioare puternice în piept. În glumă. Au râs și s-au jucat cu prietenii lor o oră. Am făcut lego și ne-am înghesuit în hamac. Am udat florile, ei au turnat apa din stropitoare pe scară și s-au așezat în ea. Apoi au renunțat la haine iar eu i-am lăsat. Nu m-am opus decât la niște zahăr ascuns în niște bomboane pe care scria sugar free. Am făcut bine.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Shopping Cart