267 Vrăjitoarea din mine

Ce frumos m-am jucat și ce frumos am pupat. Bulane și tâmple și obraji dar și spatele lat al soțului care pregătea copiilor micul dejun. Ce încet am făcut ordine și ce încet am colorat și ce mult am visat.

A fost un vis urât!

Se făcea că toate nesiguranțele au sărit să mă muște. Că mă scufundam într-un râu de neîncredere și îi luam și pe alții cu mine. Că judecam mai aspru dar cel mai aspru pe mine. Se făcea că nu mai voiam, nu mai știam și nu mai vedeam de mantia vrăjitoarei din mine.

E nedrept să tot fie zile din astea, am strigat!

E doar o perioadă. Am auzit un răspuns, tot de la mine, din celălalt capăt.

Ce clar mi s-a părut totul.

Se vede clar că poza e de la Otilia Mantelers
Shopping Cart