Am urcat rapid să îi pun pantalonii de pijama lui Radu în somn și mă miram de picioarele lui de copil de șase ani chiar în momentul în care îi ascultam respirația Ilenei. Apoi m-am uitat în jur la fereastra luminată difuz, la camera spațioasă, la casa noastră. Ne știm de ani mulți, locuim împreună doar de șase iar în acest moment al vieții noastre simt că te cunosc mai bine ca oricând. Ceea ce vei spune, cum vei reacționa la supărare, la fericire sau la oboseală. Știu că ne vei ține în siguranță și înțeleg limbajul iubirii tale.
În seara asta la cele trei lucruri pentru care suntem recunoscători ne-am numit unii pe alții dar mai ales pe tine. La mulți ani!
Eu mă opresc din scris aici ca să vin fuga în brațele tale pe canapea.
