Ma pregătesc pentru o perioadă în care plănuiesc să creez mult mai mult spațiu pentru mine și pentru relațiile mele și am început cu reluarea meditațiilor mai lungi, de câte treizeci de minute. Ceea ce vreau să spun este că în primele 20 de minute nu am făcut decât să observ cantitatea inepuizabilă de gânduri care se buluceau care mai de care să fie băgate în seamă. Doar de aici pot să îmi dau seama că am avut o perioadă foarte încărcată din toate punctele de vedere. Aceste gânduri rulează și când nu suntem conștienți sau atenți la ele și ne mai mirăm că nu putem rămâne în jocul copiilor sau că ne simțit epuizați fără un motiv aparent. Faptul că pot observa asta este unul dintre motivele pentru care iubesc, practic și dau mai departe meditația mindfulness.
Mă pregătesc să „cuibăresc” mai mult în această perioadă pentru că, ani la rând, am lucrat în luna decembrie mai mult decât în oricare lună a anului. Astfel că, pe 5 este ultima zi de consiliere individuală iar pe 7 ultimul atelier din acest an.
Virtual ne vom intersecta până pe 24 pentru că am gândit și simțit (spun simțit pentru că am aplicat acest filtru al emoției) un calendar de Advent cu afirmații de susținere, încurajare și conștientizare pentru mame. Nu mă feresc deloc să spun că și pentru mine. Și eu sunt mamă, femeie, om și eu acumulez și mă încarc. Calendar este format din câte o simplă propoziție pe care o voi nota și eu și o voi purta cu mine toată ziua respectivă. Dacă veți dori să faceți și voi întocmai (sau cunoașteți pe cineva care ar putea avea nevoie), chiar vă invit. E nevoie să ne amintim de mai multe ori într-o zi de noi însene.
De asemenea orice sfârșit este un nou început iar instinctul mi-a spus mai mult ca oricând că am nevoie să decid asupra lucrurilor, evenimentelor, intențiilor cărora am nevoie să le spun la revedere. În tot acest ritual de final în care așez ce s-a înfăptuit și fac loc pentru tot urmează să se întămple mi-am propus:
- Să continui să scriu emoțiile și gândurile mele. Am fost mult mai fidelă notării în jurnal atunci când am scris, timp de un an întreg, în fiecare zi, pe blog. Anul acesta, deși mi-am susținut pasiunea pentru journaling completând paginile unei întregi agende, mi-a trecut prin minte să reiau publicarea notelor. Simplificarea și căutarea sensului pentru a creea un text bun de citit a sporit și efectul terapeutic. Sau poate doar despicarea firului în patru? (Despre journaling și efectul terapeutic am scris pe larg aici Cum poți folosi scrisul ca instrument de vindecare psihologică – Pagina de Psihologie)
- Să meditez în fiecare zi pentru reconectare și reducerea stresului.
- Să ard lemn de santal și câte lumânări vreau. Iubesc să privesc flacăra celor trei lumânări în timp ce sorb un ceai de tei îndulcit cu miere.
- Să le scriu și altora tot ce nu am apucat să le spun și aș vrea să audă. Cred că aș putea adăuga sub brad câte o scrisoarea pentru fiecare persoană pe care o prețuiesc în viața mea (inclusiv mie). Aspect de care este legat și una dintre lecțiile din acest an.
- Să nu mă grăbesc.
- Să fiu recunoscătoare pentru toate darurile minunate pe care le-am primit și pentru toată încrederea celor cu care am lucrat.
