Ce vrea să îți spună, de fapt, când zice „Mai lasă telefonul!”

Am oferit toată ziua: apă, papa, baie, iubire, m-am jucat, am citit, iar acum tare mi-ar prinde bine o jumătate de oră doar pentru mine ca să pot funcționa normal în continuare, căci o mamă cu copii mici veghează și noaptea.

Nu, nu putem sta amândoi pe telefoane pentru că dacă nu se ocupă nimeni de copii, eu nu mă pot relaxa.

Când ești atent acolo, nu ești atent aici, iar eu mă simt singură. Și copleșită. Am nevoie cineva prezent în același spațiu cu mine, și cu ei.

Nu, nu pot să explic mai bine, exact asta vreau să spun.

Am nevoie să mă asculți. Să dau glas tuturor gândurilor care îmi vin în minte. Multe sunt fragmente reziduale: ce am simțit când am crezut că o să se înece cu măr, cum îmi venea să țip și am înghițit, vinovăție dar și povești pe care vreau să le ținem minte. În spațiul dintre noi

Nu poți să iei o pauză de la familie seara pentru că tocmai ai luat una toată ziua. 

Hai, să facem echipă. Suntem tot noi, dar în altă situație.

Doar ține-mă în brațe până las capul pe umărul tău și mușchii îmi devin cocă moale. E semn că sistemul meu nervos s-a relaxat.

Am citit că notificările activează în creierul nostru aceeași zonă care s-ar fi aprins pe vremuri la vederea unui tigru în gura peșterii. Dai scroll primești tot timpul ceva nou. Gratificare instant. Ai impresia că stai pe telefon zece minute și au trecut 2 ore. Dar nu notificările astea vor distruge relațiile, ci modul compulsiv în care le răspundem.

Știți de câte ori am auzit fraza Acum vrea el să vorbim! A trecut mai bine de un an, sau trei, de cand am plecat emoțional de lângă el și acum și-a dat seama. 

Crezi că o cunoști doar pentru că vii acasă seară de seară și crezi că ea te cunoaște pentru că-ți face de mâncare în fiecare zi?

O relație înseamnă viață. Este vie, organică și poate crește doar daca sunt două persoane prezente în ea. E multă muncă! Trebuie să umbli la toți scheleții din dulap, mai ales la ăia pe care îi amorțești cu Facebook și să te întrebi: De ce mi-e atât de greu să rămân în cameră cu omul ăsta? Nu poate fi doar pentru că îi place să comenteze la filme sau că ronțăie semințe. Ce e de dedesubt? Și, mai ales, Ce se întâmplă în mine?

Dacă treci prin orice fel de dificultăți de relaționare, asta însemând că nu reușești să te faci înțeles, dar nici nu pare că înțelegi mesajul corect al celuilalt iată câțiva pași pentru a comunica responsabil:

Numește exact ce ai nevoie.

Gândește și simte pentru tine, nu în locul celorlalți.

Rămâi responsabilă pentru ceea ce simți și receptivă la sentimentele celorlalți.

Amintește-ți că obiectele nu pot fi responsabilizate, ci oamenii.

Comunică cu răspunsuri directe, și nu răspunde cu alte întrebări.