Poveștile unei mame suficient de bune, ale unei fete căreia încă îi place să se plimbe cu tălpile goale prin iarbă și ale unei femei care se simte mult mai bine dacă scrie despre ceea ce i se întâmplă și dacă împărtășește cu alte femei. Sunt doar eu, împletind ceea ce simt cu ceea ce cunosc, punând în cuvinte ce trăiesc, te rog, lasă-ți și tu bocancii la ușă. Mă bucur că ești. |